Cum poți sărbători Ziua Autorilor Europeni mai grozav decât într-o întâlnire cu un scriitor adevărat căruia poți să-i pui întrebări, iar el să răspundă entuziast, cald, cu umor, cu naturalețe, privindu-te în ochi?

În acest fel  a arătat ziua de luni, 27 martie, când scriitorul Bogdan Boeru , invitat la Năvodari, la liceul nostru, a început cu câteva mărturisiri, apoi a dialogat cu elevii despre rostul literaturii și al scriitorului, despre bucuria pe care o poți descoperi oricând, la orice vârstă, citind. Această întâlnire cu elevii de la clasele  a X-a, a XI-a, dar și cu câțiva bobocei  umaniști, a fost o experiență inedită și, probabil, pentru unii, de neuitat.

Bogdan Boeru  le-a vorbit copiilor nu doar de pasiunea pe care o pune în ceea ce scrie, despre documentarea riguroasă, absolut impresionantă,  înaintea așezării gândurilor în scris, dar despre pasiune în general, fiindcă Bogdan nu este doar scriitor, ci și muzician; ”cochetează” cu grafica, cum cu modestie spune, deși sunt glasuri care îl contrazic și afirmă că are ceva de spus și în această privință.  Un exemplu concret a fost oferit de cel mai recent roman al său – Benedictiana-, publicat la Editura Rao, sau precedentul –  ”Șapte sute șaptezeci”- care a prilejuit un discurs pasionant, impresionant, despre Ovidius și poveștile spuse, de-a lungul secolelor, despre acesta.

Autorul le-a răspuns tinerilor curioși să afle cum un gând inconsistent se poate transforma într-un roman,  de cât timp are nevoie acest gând până la metamorfoza finală, sau chiar cum o banală supă de cartofi  inserată  anacronic în text poate da ceva bătăi de cap.

Un moment de atenție deosebită a fost creat odată cu exemplul atât de intens redat, plin de dramatism, al relației care se poate naște între istoria personală și istoria mare, între intimitatea unei secvențe ce se particularizează într-un context al generalului care, uneori, se prezintă  rece, ca o informație oarecare.

Chiar dacă discuția s-a încheiat după aproximativ două ore și jumătate, ecourile și, probabil, gândurile și întrebările apărute ulterior întâlnirii se mai aud încă prin mintea celor mai mulți din cei prezenți.

Leave a Comment