Sâmbătă, o zi inundată de soare, a 20-a a lui Cireșar, într-o anume sală a liceului nostru, a avut loc un eveniment deosebit, însuflețit de o emoție frumoasă, neîncăpătoare în cuvinte: ne-am reunit, după 20 de ani de la absolvire, promoția 2002-2006 a clasei a XII-a Informatică și profesori, împărtășind amintiri dragi, povești de viață.
Cum au trecut deja 20 de ani?!… Parcă-ntr-o clipă… Prinși în iureșul cotidianulului, atunci când mai poposim un pic, dând răgaz și unei reîntâlniri precum a fost cea de sâmbătă, înțelegem și mai mult cât de valoros este Timpul! Dar nu doar el, ci și amintirile unor experiențe care ne definesc, într-un fel sau altul, azi.
Foarte mult înseamnă pentru noi, dascălii, o asemenea invitație, care devine mărturie a ne-uitării, a unei legături speciale cu elevii noștri – o legătură ce învinge chiar și Timpul.
Am regăsit în adolescenții de odinioară, oameni tare frumoși!
Îi priveam, îi ascultam cu încântare. În fața noastră, acum, se aflau parcă fluturi ce ieșiseră din crisalidă – oameni întemeiați, integri, capabili, ce își urmează, demni, zborul în anotimpul Vieții.
O asemenea re-întâlnire ne revitalizează suflul existențial. Ne onorează. Ne rămâne tuturor în suflet.
